Coordonate Geografice
Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a Romaniei si se invecineaza cu judetele Brasov, Braila, Covasna, Vrancea, Ialomita, Prahova, detinand 2,6 % din suprafata tarii. Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord, campie la sud, intre acestea situandu-se zona colinara subcarpatica. Altitudinea maxima se situeaza in Varful Penteleu (1.772 m.), iar cea minima in Valea Calmatuiului (40 m.). Impartire administrativa JudetuI Buzau cuprinde 85 unitati administrative grupate astfel: municipal Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, doua orase - Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 481 de sate.
Populatia
Populatia judetului este de peste 515.000 locuitori (2,3 % din populatia tarii), din care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural. Din totalul locuitorilor, 500.000 sunt romani. Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.Resurse Naturale
Dintre resursele naturale, mai importante sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii, potentialul hidroenergetic si eolian, chihlimbarul, calcarul, nisipurile cuartoase si diatomita, sarea, gresia, pietrisurile si izvoarele minerale, solurile fertile, padurile, pajistile si fondul cinegetic. TinutuI Buzaului pastreaza bogate vestigii ale civilizatiilor care s-au succedat aici de-a lungul mileniilor. Semnalate in paleoliticul mijlociu, comunitatile umane vor locui intreaga zona in paleoliticul superior si in mezolitic.Primele vestigii
In epoca noua a pietrei, neolitic (mil. VII-IV I.Chr.), cand uneltele din piatra se obtineau prin slefuire, in acest spatiu au locuit creatorii aspectului cultural local "ceramica liniara cu capete de note muzicale", identificat de arheologul Victor Teodorescu la Suditi - Gheraseni. Neoliticul mijiociu este ilustrat de cultura Boian, iar odata cu crearea ceramicii pictate, caracteristica pentru cultura Gumelnita, ca si pentru aspectul cultural Aldeni II, comunitatile din zona intra in ultima faza de evolutie a epocii pietrei slefuite. Simbioza dintre triburile neolitice locale si cele indo-europene migratoare, desfasurata in mileniul III I. Chr., a avut ca urmare, in spatiul carpato-balcanic, aparitia triburilor tracice. In epoca bronzului (mil. III-sec. XII I. Chr.) se dezvolta metalurgia cuprului si bronzului, se raspandesc carul si calul domestic, iar asezarile intarite devin predominante. Importanta uniune de triburi tracice din zona Buzaului a creat una dintre cele mai interesante culturi ale bronzului carpatic, cultura Monteoru. Primele vestigii ale acesteia au fost identificate in 1895, pe pantele dealului Cetatuia de la Sarata Monteoru - statiunea eponima (care a dat numele culturii respective) - de catre un arheolog amator, arhitectul militar Eduard Honzik, cel care a construit baile si cazinoul Monteoru. Situatia demografica se modifica in prima epoca a fierului (Hallstatt, sec. XII - V/IV I.Chr.). Una dintre cele mai interesante descoperiri hallstattiene este statueta zeitei Anaithis, gasita intamplator in 1893, la Fantanele-Naeni, sub culmea dealului Colarea. Tot acolo au fost descoperite, Tn 1978, primele vase din ceramica lucrate la roata olarului, datand din secolul V I.Chr. Pana la cucerirea romana, spatiul carpato-dunarean a fost locuit de geto-daci, primii nostri stramosi, care au dat acestui pamant cel mai cunoscut nume antic: Dacia. Au devenit deja celebre statuetele de la Carlomanesti, creatii remarcabile ale unui mare artist anonim care a trait aici in prima jumatate a secolului I I.Chr. Cetatea de la Gruiu - Darii - Pietroasele este singura "dava" din zona aparata de un val de piatra de dimensiuni impresionante. Simbioza daco-romana este probata de descoperirile de la: Luciu, Balta Alba, Buzau-est, Borcanita-Sarateanca, Posircesti-Niscov, Sahateni etc. Relatiile cu romanii au adus si primele contacte cu adeptii noii religii - crestinismul, incepand cu secolul II d.Chr. Odata cu revenirea stapanirii romane la nord de Dunare, in vremea lui Constantin cel Mare (306 - 337) si a urmasilor sai, se construiesc la Pietroasele castrul si thermele, in preajma carora a fost descoperit marele tezaur "Closca cu puii de aur". Buzaul, una dintre cele mai vechi asezari romanesti, a fost mentionat documentar, pentru prima data, in anul 376, in Patimirea Sfantului Sava, scrisoare patristica pastrata in arhivele Vaticanului si in Biblioteca "San Marco" din Venetia. Martirizarea Sfantului Sava, actualul patron spiritual al Buzaului, de catre gotii idolatri ai lui Athanarich, la 12 aprilie 372, ii prilejuieste arhiepiscopului Vasile cel Mare al Caesareei Cappadocciene, concetatean cu Sava, consemnarea unor informatii extrem de importante despre situatia social-economica, demografica, militar-politica si despre organizarea bisericii din zona Buzaului in a doua jumatate a secolului al IV-lea. Urmeaza o lunga perioada marcata de migratia gotilor, hunilor, slavilor si avarilor, cand populatia crestina locala evolueaza in cadrul complexului cultural Ipotesti - Candesti (secolele VI -VII). In secolele VIII - XI, pamantul buzoian a fost martorul evolutiei asezarilor in care traiau romanii vechi, numiti si "straromani". Acestia sunt oamenii pamantului, care au adus in pragul istoriei medievale un nou popor european - poporul roman. Ei si-au ridicat locuinte la Pietroasele, Sarata Monteoru, Cioranca, Albesti, Vadu Soresti, Suditi - Gheraseni, Saranga, asa cum au invatat de la mosii si stramosii lor, de-a lungul multor generatii. Pentru a se putea apara impotriva ultimilor migratori, locuitorii tinuturilor buzoiene si-au strans uniunile de obsti in formatiunea politica "Tara Buzaului", care precede statul feudal Tara Romaneasca.Epoca Feudala
Prima mentiune documentara a judetului Buzau, ca unitate administrativa, dateaza din anul 1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau adoptiv Mircea. Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu Sarat in 1439. In timpul domniei lui Radu cel Mare, la 1500, Buzaul devine resedinta episcopala, avand un rol important in dezvoltarea spirituala a judetului. Tinut de granita, cu rosturi speciale in cadrul sistemului defensiv al Tarii Romanesti, judetul Buzau s-a bucurat de atentia multor domnitori, indeosebi a lui Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. Oamenii locului au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale: revoluliile de la 1821 si 1848, Unirea Principatelor - 1859, cucerirea Independentei de stat - 1877, cele doua mari conflagratii mondiale, faurirea statului national unitar in decembrie 1918.Dezvoltarea Economica
Un mare numar de documente atesta dezvoltarea in judet a mestesugurilor si comertului. Incepand din secolul al XVIII- lea, ia amploare extractia carbunelui si petrolului, numarul atelierelor mestesugaresti creste, apar primele stabilimente industriale pentru prelucrarea lemnului, petrolului, textilelor si cerealelor. Exploatarea petrolului in judetui Buzau dateaza din 1857, cand se realiza prin puturi de la mici adancimi. Se trece apoi la exploatarea prin sonde, in colaborare cu societati americane, belgiene, franceze. In prezent, petrolul se extrage in zona Berca si la Monteoru, in unica mina de petrol din Europa. Carbunele a fost exploatat in comuna Unguriu, la cunoscuta mina Ojasca, inchisa in prezent din motive financiare. Chihlimbarul, care a sporit faima Buzaului, este mentionat de Basil lorgulescu in "Dictionarul" sau, inca din anul 1839. Mine mai cunoscute au fost la Bahna si Alunis-CoIti, astazi exploatarea facandu-se empiric, de catre locuitorii din zona. Sarea a fost si a ramas o alta bogatie a judetului, cu depozite la Sari-Bisoca, Manzalesti, Viperesti etc. 0 alta bogatie o constitute apele cu continut de iod si brom sau cele sarate si alcaline simple din statiunea balneo-climaterica Sarata Monteoru, apreciata in trecut drept Karlsbad-ul Romaniei. Ape sulfurate feruginoase slabe se afla la Basca, Penteleu si Nifon, iar la Meledic si Fisici ape cloruro-sodice iodurate, bromurate si feruginoase sulfatate. Bine cunoscute si apreciate pentru valoarea lor curativa, chiar si de Carol Davilla, sunt izvoarele cloruro-sodice sulfatate, cu namol, de la Balta Alba, valorificate si pentru produse cosmetice. In perioada interbelica au functionat la Buzau, Ramnicu Sarat, Nehoiu si in alte localitati, mari fabrici de cherestea, rafinarii, textile, marmelada, cuptoare de uscat fructe, fabrici de ulei, alcool, otet, mezeluri si tigarete. Aflat la interferenta a trei mari provincii romanesti, Buzaul s-a dezvoltat si ca principal nod de cale ferata, inca din deceniul opt al secolului al XIX - lea. Agricultura a reprezentat mult timp ramura de baza a economiei judetului. Statisticile aratau ca, in 1938, suprafata arabila a judetului era de 210.299 hectare. Marea proprietate detinea 24.817 hectare, iar micii proprietari 185.428 hectare. Fanetele naturale ocupau 46.336 hectare, padurile 116.700 hectare, livezile 10.302 hectare, vita de vie 11.761 hectare. In prezent, Buzaul detine o pondere de 2,7% n suprafata totala si agricola a tarii, de 2,3% in populatia totala si in populatia ocupata si de aproximativ 2,0% in productia industriala si agricola a tarii. In economia judetului predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestarile de servicii. In judet exista 17.318 agenti economici, din care 35 cu capital de stat, 139 cu capital mixt, 7443 proprietate de grup si 10.701 cu capital privat. JudetuI Buzau produce in exclusivitate aparate de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frane si de etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi de sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului mai sunt: productia de geam tras, utilajele tehnologice pentru chimie si metalurgie, produsele prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj, sticlarie de arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei comestibil si zahar. Agricultura este a doua ramura de baza a economiei judetului, suprafata agricola fiind de 402.233 hectare, din care 255.282 hectare teren arabil. Sectorul privat detine 80,2% din suprafata agricola a judetului. In zona colinara predomina plantatiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile Dealul Mare, cu renumitui centru viticol Pietroasele si Dealul CiInaului, specializat in producerea vinurilor rosii. Pe vaile Buzaului, Slanicului si Ramnicului se intalnesc numeroase plantatii de meri, pruni, visini, caisi etc. Conditiile favorabile existente au creat posibilitatea dezvoltarii zootehniei, remarcata prin cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor si pasarilor. In judet se afla doua statiuni pentru cresterea cailor de rasa - Cislau si Rusefu, o statiune de cercetare si crestere a bovinelor -Dulbanu, o statiune de cercetare si crestere a oilor de rasa - Rusetu, precum si trei statiuni cu profil vegetal: Statiunea de cercetare si productie viti-vinicola Pietroasele, Statiunea de cercetare si productie pomicola Candesti si Statiunea de cercetare si productie legumicola Buzau. Prelucrarea produselor agricole se asigura prin societati comerciale specializate in industria carnii, laptelui, sfeclei de zahar, legumelor si fructelor, precum si prin unitati de morarit si panificatie, de vinificatie, de producere a uleiului comestibil, berii, spirtului si furajelor combinate. JudetuI dispune de o suprafata forestiera de 152.627 hectare, din care sectorul privat detine 7%. Anual, se valorifica aproximativ 303.800 me masa lemnoasa si se efectueaza lucrari de regenerare a fondului forestier pe circa 476 hectare. Padurile adapostesc un bogat si variat fond cinegetic: ursul brun, cerbul, caprioara, lupul, vulpea, rasul, cocosul de munte, muflonul, capra de stanca. Reteaua cailor de transport cuprinde 232 km cale ferata, 325 km drumuri nationale si 1.735 km drumuri judetene. Reteaua comerciala cuprinde 2.865 unitati, din care 12 de stat, 87 cooperatiste si 2766 cu capital privat. Ca manifestare comerciala specifica, veche de secole, se remarca Targul, traditional "Dragaica". In fiecare an, in luna iunie, acesta devine locul de intalnire al producatorilor de bunuri de larg consum din Buzau si din zonele limitrofe. In prezent, in judet functioneaza 6 sucursale ale institutiilor bancare cu capital de stat: Banca Nationala a Romaniei, Banca Comerciala Romana, Banca Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Bancpost S.A. si Bancorex. Exista, de asemenea, societati bancare cu capital privat: Credit Bank, Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Transilvania, Banca Romaneasca, Banca Dacia Felix.Atractii Turistice
Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului, indeosebi in munfi si in zona colinara, la care se adauga bogate elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, ofera turistilor satisfactii deosebite. Muntii Buzaului si ai Vrancei, din nordul judetului, cu padurile lor seculare si intinsele pasuni, constituie indemnuri pentru popas in locuri de recreere. Intre acestia, Masivul Siriu, inalt de 1659 metri, atrage prin frumusetea peisajului, marcat de culmile domoale si pajistile alpine. Din varful sau, o extraordinara panorama se desfasoara privirii peste privelisti de o rara frumusete. Pe acest masiv se afla Lacul Vulturilor, denumit si "Lacul fara fund", periglaciar, impresionant prin situarea sa la mare altitudine. In Subcarpatii Buzaului, Vulcanii noroiosi, de pe Dealurile Paclelor, constituie un element natural unic in tara noastra. Pe Valea Slanicului, in apropiere de Lopatari si la Rusavatu -Viperesti, un alt fenomen impresionant este "Focul viu", flacari albastrii ce ies din crapaturile adanci ale solului. Lacurile reprezinta alte obiective de interes turistic. Retin atentia grupurile de lacuri de la Joseni, Policiori, de pe Valea Grabicina, de la Meledic, Odaile, precum si cele de la Amara si Balta Alba, recunoscute pentru valoarea terapeutica a namolurilor. Pentru refacerea sanatatii, turistii pot beneficia de tratament in statiunea Sarata-Monteoru, faimoasa pentru apele tamadulioare, mai ales in cazul afectiunilor reumatismale. 0 atractie aparte o reprezinta obiectivele cultural-istorice si arhitectonice, cum sunt: Castrul si thermele romane de la Pietroasele, asezarile rupestre de la Alunis-CoIti si Fisici-Bozioru, Complexul brancovenesc "Adormirea Maicii Domnului" din Ramnicu-Sarat, Biblioteca "V. Voiculescu" din Buzau, colectia muzeala de chihlimbar de la Colti, Tabara de sculptura in aer liber Magura, manastirile de la Ciolanu, Ratesti si Carnu. Acestora li se adauga PalatuI Comunal Buzau, astazi Primaria municipiului, PalatuI episcopal, Catedrala Episcopiei Buzaului, Seminarul Teologic, Tribunalul, MuzeuI Judetean, Complexul funerar din Cimitirul Dumbrava Buzau, unde sunt amplasate doua lucrari de Brancusi - "Rugaciune" si bustui lui Petre Stanescu. Un interes deosebit starneste Tezaurul "Closca cu puii de aur", descoperit pe dealul Istrita in anul 1837, a carui copie se afla la MuzeuI Judetean. In judetui Buzau functioneaza 7 case de cultura, 364 biblioteci, 2 muzee, Tabara de sculptura Magura, 81 camine culturale cu 118 filiale, o Casa memoriala ("V. Voiculescu" din Parscov), 4 filiale ale uniunilor de creatie. Anual, se organizeaza manifestari cultural-artistice de amploare: Festivalul national de poezie "V, Voiculescu", Festivalul de teatru comic scurt "Ion Baiesu", Festivalul de muzica usoara "Mihaela Runceanu", Festivalul de muzica usoara "Cantecul orasului" - Ramnicu Sarat, "Toamna culturala buzoiana". Cu aceeasi periodicitate, au loc serbarile folclorice "Festivalul Slanicului" (Manzalesti), "Floare de Coili" (Coili), "Pe plauri bisocene" (Bisoca), "Pe urme de balada" (Gura Teghii). Biblioteca judeteana "V. Voiculescu", infiintata in 1893, detine un patrimoniu de importanta nationala, constituit din peste 250.000 de volume si manuscrise, fiind informatizata. MuzeuI judetean, infiintat in 1895, are un patrimoniu de peste 46.000 de piese de muzeu, colectiile muzeale Coiti, Cotorca, Smeeni, colectia de etnografie si arta populara "Casa Vergu - Manaila", Casa memoriala "V. Voiculescu Parscov; Tabara de sculptura in aer liber Magura. La Buzau functioneaza primul teatru romanesc de proiecte - Teatrul "G. Ciprian, infiintatTn 1996. Deschiderea oficiala a avut loc cu celebra piesa "Omul cu martoaga" de G. Ciprian. Dintre numeroasele formatii ale artistilor amatori, doua sunt reprezentative: Ansamblul folcloric "Plaiurile Mioritei" care a obtinut premii in Ungaria, Elvetia, Belgia, Olanda si altele, corul de camera "Lyra" care, de asemenea, a fost rasplatit cu premii in Franta, Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria. In spatiul buzoian, satele ocupa stravechi vetre de locuire. Integrate cu mare grija in cadrul natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia vantului si ploii. PunctuI central al satului il reprezinta batrana biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date socio-economice despre viata si trairile satenilor. Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si ladul in dreapta, incanta, prin decor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare a personajelor din lumea satului. Casele si gospodariile de munte si de deal, inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism. La Lopatari si Manzalesti, intre decoratiunile de interior se remarca tesaturile din par de capra. Vestita creatoare populara Adela Petre a capatat renume mondial cu aceste tesaturi, adevarate tapiserii ale epocii noastre. Un element etnografic distinct este portui popular specific zonei, admirat astazi in colectiile muzeale, dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara "Casa Vergu -Manaila" si cea a muzeului din Ramnicu-Sarat. Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea pietrei. Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in piatra, crucile facute de ei ajungand pana in inima Baraganului. Se remarca cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de patrimoniu.Cultura
In domeniul culturii, cronologic, prima personalitate al carei prestigiu depaseste granitele judetului a fost Mitrofan, intemeietorul vestitei tiparnite din incinta Episcopiei Buzaului, la 1691. In aceasta zona s-au remarcat, mai tarziu, Gavriil Munteanu, carturar luminat, Dionisie Romano, ctitor al prime! scoli in limba romana la Buzau, fondatorul societatii Academice Romane, Basil lorgulescu, renumit pedagog si publicist, cel care a pus bazele Bibliotecii, Muzeului si Ateneului local. JudetuI Buzau este locul de origine al unor personalitati cultural-stiintifice precum Gh. Munteanu-Murgoci, geolog si geograf, fondatorul pedologiei romanesti, Nicolae Vaschide, a carui opera in domeniul psihologiei experimentale l-a impus pe plan mondial, Constantin Giurescu, istoric, Traian Savulescu, fondator al scolii romanesti de micologie si fitopatologie, George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, fost elev al Liceului "B.P. Hasdeu", Petre Antonescu, arhitect, Stefan Vencov, fizician, Stefan St. Barsescu, pedagog. Tot de Buzau se leaga si numele unor straluciti slujitori ai penelului: Ion Andreescu, Gheorghe Tattarescu, Stefan Popescu, Petre lorgulescu - Yor, I. Petrescu-Dragoe, Margareta Sterian, Adina-Paula Moscu. Judetui Buzau a dat scenei romanesti numeroase talente lirico-dramatice: Aristide Demetriad, G. Ciprian, Vladimir Maximilian, Nicolae Leonard, Florica Cristoforeanu, Dinu Stelian, Marin Constantin. In literatura, judetui Buzau este reprezentat de Vasile Carlova, V. Voiculescu, G. Ciprian, Constanta Marino-Moscu, I. A. Radulescu-Pogoneanu, Ion Caraion, N. Gr. Mihaescu-Nigrim, Cincinat Pavelescu, Nicolae Tautu, Ion Baiesu. Pe aceste meleaguri au poposit, de asemenea, AI. Odobescu, 11. Caragiale, AI Vlahuta, Hortensia Papadat-Bengescu si altii. Renumit centru cultural, Buzaul s-a remarcat si prin activitatea publicistica, reprezentata de cele peste 500 de ziare si reviste, incepand cu "Vestitorul bisericesc", aparut in 1839, la Buzau, "Aurora" la Ramnicu-Sarat -1875, si continuand cu celebra "Gazeta sateanului" a lui C. C. Datculescu. In prezent, se editeaza si se tiparesc ziarele "Opinia", "Muntenia", "Amprenta", emit posturile de radio "Campus", "Media" si "Radio Buzau". Isi desfasoara activitatea 3 societati comerciale de transmitere a emisiunilor TV prin cablu "Storm TV", "Mega Construct" si "Romtelecom", precum si cateva tipografii, cele mai importante fiind "Eurografic design", "Mad Linotype" si "Buzau". 0 ampla activitate editoriala desfasoara Biblioteca judeteana, care realizeaza anual, in diverse colectii, in jur de 20 carti. Inceputurile invatamantului in judetui Buzau sunt legate de scoala de la manastirea Meledic din Raghinari (Vintila Voda), care s-a infiintat cu peste 400 de ani in urma, unde s-au pregatit primii gramatici munteni. Alt focar in jurul caruia fiinteaza scoli, mentionate din anul 1725, este Episcopia Buzaului. La 18 aprilie 1832 se deschide la Buzau prima scoala in limba romana pentru ambele sexe, condusa de Dionisie Romano. Intre scolile de renume, unele infiintate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, se numara actualul colegiu "B. P. Hasdeu", Scolile normale de fete si de baieti din Buzau, LiceuI "M. Eminescu", LiceuI teoretic "Al. Vlahuta" din Rm. Sarat, LiceuI si scoala de arte, LiceuI Patarlagele. In anul scolar 1996/1997, in judet functioneaza 832 unitati de invatamant, din care 15 gradinite cu orar prelungit, 339 gradinite cu program normal, 420 unitati de invatamant primar si gimnazial, 28 licee si grupuri scolare, 1 liceu cu profil militar, o scoala postliceala sanitara, 2 scoli profesionale pentru deficienti, 8 cluburi pentru copii, precum si taberele de la Arbanasi, Poiana Pinului, Monteoru, Hartagu si Fisici. La sfirsitului anului 1996, reteaua sanitara judeteana cuprindea 8 spitale, 7 policlinici, 23 dispensare medicale urbane, 81 dispensare medicale teritoriale, 16 dispensare scolare, 79 cabinete medicale private, 3 farmacii cu capital de stat, 48 farmacii privatizate, 10 puncte farmaceutice. Pentru protectia sociala a populatiei, exista 10 crese, un camin-spital pentru batrani la Ramnicu-Sarat, 12 centre de plasament si doua cantine de ajutor social. Activitatea de educatie fizica si sport este organizata in 4 cluburi sportive si 247 asociatii, iar baza materiala a acesteia este reprezentata de 3 stadioane, peste 20 sali de sport, un bazin olimpic, o sala a sporturilor, un patinoar si altele.